Fostul președinte al României Traian Băsescu s-a prezentat, joi dimineață, la Curtea de Apel București în procesul deschis la inițiativa Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care cere stabilirea calității de colaborator al Securătății pentru fostul șef de stat.
CNSAS susține că în perioada în care a fost colaborat al Securității, Traian Băsescu a activat sub numele „Petrov”.
Pe rolul secției a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a fost înregistrat, pe 29 mai, dosarul privind stabilirea calității de colaborator al Securătății al fostului președinte Traian Băsescu.
Întrebat la Curtea de Apel, Traian Băsescu neagă că ar fi colaborat cu Securitatea, spunând că el și CNSAS-ul au puncte de vedere diferite, iar acuzațiile care i se aduc în ultima perioadă i-au creat probleme
Băsescu: Mi-au creat probleme de imagine
„ Am o dispută cu CNSAS-ul pe care o să o rezolve un al treilea judecător. Avem puncte de vedere diferite (…) Categoric mi-au creat probleme de imagine”, a declarat Traian Băsescu.
Probele CNSAS
CNSAS susţine că Traian Băsescu a devenit sursă a Securităţii încă din 1972, atunci când a devenit student al Institutului de Marină. Colaborarea s-ar fi încheiat oficial în 1976, iar în 1979 dosarul său ar fi fost distrus fără a fi microfilmat.
Consiliul îşi întemeiază acuzaţiile pe înscrisurile olografe depistate în alte dosare, dar şi pe faptul că numele ofiţerului de legătură se regăşte în Registratul jurnal pentru reţeaua informativă şi pe notele informative care ar fi fost transmise de Traian Basescu.
În dosar se precizează că la stabilirea identităţii dintre sursa Petrov şi Traian Băsescu s-au avut în vedere mai multe acte, unul pus la dispoziţie de SRI şi altul de Direcţia de siguranţă militară din MApN:
– fila 118 din volumul 5 al Registrului inventar arhiva al fondului rețea păstrat la Constanța, document pus la dispoziția CNSAS de SRI
– fila 64v și 65 din Registrul jurnal pentru rețea informative, act pus la dispoziția CNSAS de Direcția de siguranță militară din cadrul MApN
– cadrul de semnalare a dosarului de pe rola de microfilm corespunzătoare din fondul rețea păstrat la Constanța, predat CNSAS la data de 8.04.2019.
În dosar se precizează că, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu ar fi furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenția de a pleca în străinătate și relații cu cetățeni străini.
„Prin furnizarea acestor informații, pârâul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunile sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la viață privată, a dreptului la liberă circulație) și, prin urmare, a vizat această consecință”, se precizează în dosar.
Consiliu da exemplu o notă informativă din 5 mai 1975, care ar fi fost transmisă de Traian Băsescu, în urma căreia ofiţerul de legătură propune avizarea negativă a desemnării unui ofiţer pe navele româneşti ce urmau să plece în străinătate, întrucât din datele furnizate de ar fi rezultat că ar putea rămâne acolo. Potrivit actelor, nu s-a ţinut cont de propunere, iar doi ani mai târziu respectivul ofiţer ar fi avut aviz pentru deplasare.
CNSAS i-a eliberat până în prezent patru adeverințe lui Băsescu potrivit cărora nu a colaborat cu Securitatea
CNSAS i-a eliberat până acum patru adeverințe lui Traian Băsescu potrivit cărora nu a colaborat cu Securitatea. Ultima astfel de adeverință a fost eliberată în februarie 2014, după ce Colegiul a analizat noi documente descoperite în arhivele instituţiei, documente ce nu fuseseră verificate până atunci.
CNSAS a mai emis în 2002, 2004 şi 2006 decizii potrivit cărora Traian Băsescu nu a fost agent/ colaborator al Securităţii ca poliţie politică, decizia din 2006 fiind menţinută şi în 2009, ca urmare a verificărilor făcute cu ocazia alegerilor prezidenţiale.
Articolul Curtea de Apel București: Începe procesul în care CNSAS îl acuză pe Traian Băsescu de colaborare cu Securitatea apare prima dată în Main News.
Source: New feed