Curtea Constituțională a României (CCR) a admis parțial în ședința de miercuri, 18 mai, sesizarea USR pe Codul Comunicațiilor, potrivit unui comunicat de presă al Curții. Este vorba despre prevederea prin care furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligația să furnizeze conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii organelor de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale.
„În ședința din data de 18 mai 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, a decis:
– Cu unanimitate de voturi,
1. A admis obiecția de neconstituționalitate (după conexarea la termenul din 6 aprilie 2022 a celor două sesizări cu același obiect formulate de 50 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și, respectiv, de Avocatul Poporului) și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2 pct.27, cu referire la introducerea art.10 ind.2 alin.(1) lit.c) în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2011 privind comunicațiile electronice, art.13 și art.48 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice”, se arată în comunicatul CCR.
Curtea argumentează că dispozițiile acestui articol „nu au caracter previzibil, iar proporționalitatea măsurii nu este asigurată prin reglementarea unor garanții corespunzătoare”. CCR subliniază că lipsa garanțiilor deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere și stocare a datelor,
„(…) Curtea a reţinut că dispozițiile art.2 pct.27 din legea criticată, cu referire la introducerea art.10 ind.2 alin.(1) lit.c) în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2011, care instituie obligația în sarcina furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice de a furniza ”informațiile reținute sau stocate” organelor de urmărire penală sau organelor cu atribuții în domeniul securității naționale, nu au caracter previzibil, iar proporționalitatea măsurii nu este asigurată prin reglementarea unor garanții corespunzătoare, cu respectarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție.
Lipsa garanțiilor deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere și stocare a datelor, cu riscul afectării dreptului la viaţă intimă, familială și privată a persoanei, a secretului corespondenţei şi a libertăţii de exprimare, ingerința statului în exercitarea drepturilor constituționale menționate nefiind formulată într-o manieră susceptibilă să ofere încredere cetățenilor în caracterul său strict necesar într-o societate democratică”, conform sursei citate.
De asemenea, Curte mai constată că, deși norma prevede garanțiile necesare accesului și folosirii informațiilor reținute sau stocate, „prin modul defectuos/ambiguu de redactare, lipsit de precizie și predictibilitate, Curtea constată că aceleiași dispoziții sunt susceptibile de a crea aparența de legalitate cu privire la activitatea de reținere și stocare a informațiilor electronice, lăsând posibilitatea interpretării acestora în sensul că obligația reținerii și stocării informațiilor electronice poate fi reglementată prin acte normative infralegale, adoptate de autorități publice administrative cu competențe în materia comunicaţiilor electronice”.
Iar această concluzie, conform comunicatului CCR, este incompatibilă cu drepturile fundamentale a căror protecție este consacrată constituțional. „(…) astfel că art.2 pct.27 din legea criticată, prin care se introduce art.10 ind.2 alin.(1) lit.c) în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2011, sunt neconstituționale prin raportare la art.1 alin.(5), art.26, art.28 și la art.30 din Constituţie”.
În schimb, CCR a respins, ca neîntemeiată, „obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.2 pct.27, cu referire la introducerea art.10 ind.2 lit.a), b) și d) și alin.(2)-(7) în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2011 privind comunicațiile electronice și art.10 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice sunt constituționale în raport cu criticile formulate”.
Cătălin Drulă: Am învins casta epoleților
În acest context, USR a transmis că, astfel, este confirmat faptul că PSD și PNL au încercat să infiltreze un abuz într-o lege extrem de importantă pentru România, se arată într-un comunicat al formațiunii politice.
La rândul său, Cătălin Drulă, președintele interimar al USR, a preecizat că a fost învinsă „casta epoleților”.
„Am învins casta epoleților la Curtea Constituțională. Accesul necontrolat al serviciilor secrete la informații stocate pe servere din România nu va exista. Astăzi, democrația și drepturile individuale au bătut sistemul. Astăzi, vedem diferența dintre un partid cu valori autentic democratice și liberale și o coaliție care consideră că visele unor purtători de epoleți sunt mai importante decât libertatea și dreptul la viață privată al oamenilor. Niciodată USR nu va abdica de la principiile civile, care ne-au ghidat întreaga activitate politică”, a declarat Cătălin Drulă, citat în document.
USR a sesizat Curtea Constituțională cu privire la prevederea din Codul comunicațiilor electronice prin care furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligația să furnizeze conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii organelor de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale.
USR a argumentat în sesizare că această prevedere introdusă „parșiv” în proiectul de lege încalcă mai multe principii constituționale: legalității, securității juridice, clarității și previzibilității legii și ocrotirii vieții private.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Articolul CCR a admis sesizarea USR pe Codul Comunicațiilor: Lipsa garanțiilor deschide posibilitatea unor abuzuri în reţinerea și stocarea datelor apare prima dată în Main News.
Source: New feed