ANALIZĂ Alegem parlamentarii în decembrie? Cine vrea și cine nu vrea amânarea scrutinului

31

Ultimele zile au fost marcate, în plan politic, de o dezbatere legată de alegerile parlamentare. În teorie, ele ar urma să fie organizate la începutul lunii decembrie, însă modificări adoptate în Parlament permit Legislativului să amâne alegerile până în primăvară. Cu condiția ca legea adoptată să și intre în vigoare în timp util. Lucru puțin probabil, au explicat specialiștii consultați de Main News. Chiar și așa, cine va beneficia de pe urma amânării scrutinului, dacă acest lucru se va întâmpla? PSD n-are motive să își dorească alegeri acum, după eșecul de la locale și înainte de o iarnă în care cu siguranță va găsi motive să atace guvernul liberal. Pe de altă parte, PNL și USR PLUS ar fi, în teorie, avantajate de organizarea alegerilor în iarnă. Și spunem în teorie pentru că suntem cu ochii și pe prezență. Iar aceste formațiuni, poate chiar mai mult USR PLUS, vor și au nevoie de o prezență ridicată.

În primul rând, trebuie lămurit că alegerile nu pot fi amânate pur și simplu. Măsura poate fi luată în caz de război sau stare de urgență. În al doilea rând, legea adoptată în Parlament, care permite aleșilor să fixeze data, nu a intrat, încă, în vigoare, subliniază fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean.

Se pot amâna în prag de război, stare de asediu, stare de urgență sau mobilizare generală. Numai în aceste situații se pot amâna alegerile, adică se poate prelungi mandatul parlamentarilor în funcție. Mandatul se prelungește de drept, se constată că țara este în stare de război, iar Parlamentul rămâne până la încheierea războiului. Cealaltă situație care se vehiculează acum, nu este amânarea alegerilor. Problema este așa: În Constituție scrie că mandatul parlamentarilor este de 4 ani, nicio zi în plus nicio zi în minus.  (…) Dacă vrei să-i ții mai mult, trebuie să fie stare de război sau de necesitate. Ce fac ei acum cu legea asta pe care a propus-o domnul deputat, e o stabilire a datei alegerilor. Tot Constituția spune că data alegerilor trebuie stabilită la maxim trei luni de la expirarea mandatului, fie că a expirat într-un fel sau altul.  Problema până acum era că data alegerilor se stabilea prin HG, anul acesta s-a stabilit pentru 6 decembrie și a pornit toată procedura electorală. HG prin care s-a stabilit 6 decembrie este în vigoare. Legea prin care ei spun că vor să facă alegerile în 14 martie nu este adoptată. Toată discuția a pornit de la faptul că s-a adoptat o lege prin care s-a spus că data alegerilor se stabilește de Parlament și CCR a spus că legea este constituțională, dar nici această lege nu este publicată în Monitorul Oficial”, a explicat Zegrean.

CITEȘTE ȘI – Senat: Propunere legislativă pentru stabilirea datei alegerilor parlamentare – 14 martie 2021 / Care sunt motivele invocate de inițiatorul legii

Așadar, dacă, la începutul lunii decembrie, niciuna dintre cele două legi nu va fi în vigoare, alegerile vor avea loc. Asta dacă nu cumva, în condițiile pandemiei, Guvernul va lua altă decizie.

Gâlceavă va fi, deși legile nu sunt încă în vigoare, nici aia care spune că Parlamentul stabilește data, nici cealalată care se grăbește să stabilească data. E și greu să mai intre în vigoare de acum, deoarece, după ce Curtea a dat soluția de respingere a sesizării, legea merge la promulgare, dar președintele așteaptă decizia Curții motivată. Președintele când va primi hotărârea motivată, are la dispoziție 10 zile în care să ceară reexaminarea Legii de către Parlament, atunci, nu știu dacă până în decembrie se mai poate publica Legea”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.

CITEȘTE ȘI: Vasile Dîncu, despre amânarea alegerilor parlamentare: Cred că ar trebui discutat acest lucru în procedură de urgenţă

Cine vrea amânarea alegerilor?

Momentul în care au loc alegerile parlamentare este, însă, deosebit de important în economia calculelor de partid. Data scrutinului și, foarte important, prezența la vot poate influența rezultatul formațiunilor, a explicat și politologul Cristian Pîrvulescu, cel care, la rândul său, nu vede posibilă amânarea.

Să presupunem că acest lucru (amânarea alegerilor, n.r.) ar fi posibil. Asta ar avantaja PSD și partidele care vor să tragă niște foloase și să se restabilească. (…) În principal PNL, dar și USR, în ceea ce privește PMP nu este foarte clar dacă va fi sau nu avantajat, PMP depinde foarte mult de prezența la vot. PMP, PSD, UDMR sunt avantajate de o prezență redusă la vot, PNL și USR de o prezență crescută la vot. (…) În 2016, a fost mică, mult mai mică decât la locale, 48% la locale, 40,5% la parlamentare. Acum 46% la locale, ne putem aștepta și la mai puțin, depinde de evoluția epidemiologică. La Parlamentare apare votul Diasporei, dar nu știm cât de consistent va fi”, a afirmat Pîrvulescu.

Organizarea alegerilor în primăvară ar permite social-democraților să atace guvernul liberal pe tema problemelor de peste iarnă.

În primăvară este clar că PSD crede că se va putea restabili, va profita de iarna grea, va putea puncta împotriva Guvernului”, a mai afirmat politologul Pîrvulescu.

CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu: PSD se pregăteşte de parlamentare pe 6 decembrie / Dacă Guvernul va gestiona la fel de catastrofal pandemia e posibil să avem amânare a alegerilor

Foto: Inquam Photos / George Calin

Articolul ANALIZĂ Alegem parlamentarii în decembrie? Cine vrea și cine nu vrea amânarea scrutinului apare prima dată în Main News.

Source: New feed